La Primărie

inspirată dintr-un banc

Autor: Ion Busuioc

La Primăria din sat,
Nea Ion s-a prezentat
Venitul să și-l declare,
Dar venituri el nu are!

Supărat c-a fost chemat
Ca să dea cu subsemnat,
El își mai îneacă-amarul
Stând de vorbă cu primarul.

„Domn primar,de când mă știu,
N-am învățat ca să scriu…
Și-am venit că n-am venit,
N-am venit că am venit!”

Jos VIOLENȚA!

în memoria elevului ucis astăzi în Târgoviște

Autor: prof. Ion Busuioc

Fir-ai a dracului să fii de violență,
Ai mai ucis un om nevinovat și azi!
I-ai cam tâmpit pe tineri cu a ta prezență,
Dar sper ca într-o bună zi și tu să cazi!

Sursa video: TV Partener Târgoviște

Atenție la…„Zebră”!

…dedicată dansatorului Daniel Apostol/„Zebră” din Moreni/Dâmbovița, după superba evoluție la emisiunea „Românii au talent”

foto: Romanii au talent (pagina de Facebook)

foto: Romanii au talent (pagina de Facebook)

Autor: Ion Busuioc

La fugă, poate-o să-ntreceți ghepardul,
Iar la cruzime, leul, leopardul…
La înălțime chiar girafa, poate,
Și elefantul, poate-n greutate,
Însă la dans, prieteni, o să faceți febră,
N-o să întreceți niciodată voi o…„Zebră”!

Video și articol aici (sursa: site-ul oficial al Pro Tv)

De „Ziua Îndrăgostiților”…-14 februarie 2013

autor: Ion Busuioc

Sunt singur, dar…întreg!

De ce să-mi caut jumătatea?
De ce să fac asta? Nu-nțeleg!
Nu m-a cuprins încă senilitatea,
Deci, eu la minte încă sunt…întreg!

Valentine*s Day sau Dragobete ?

De ceva timp ne-am americanizat
Și, azi, puhoaie de îndrăgostiți
S-au pus cu toții pe serbat
Că-i „Valentine*s Day”, așa cum știți.

Ei zece zile nu mai au răbdare
Și, poate, unii nici n-au auzit
Că-n 24 este Sărbătoare,
E Dragobete de sărbătorit.

 

Nu-i lucru rău că cei ce se iubesc
Găsesc motiv ca azi să tot petreacă,
Dar, poate-acum se mai gândesc
Ca și de Dragobete să o facă!

ȘOC!!! Doi de Ion Busuioc!!!

pizap.com13608777140841

Autor: Ion Busuioc-Moreni

Astăzi am rămas șocat,
Fiindcă tocmai am aflat,
Că undeva în Mizil,
Și având același stil,
Este un alt Busuioc,
Pân-aici nimic de șoc,
Care scrie epigrame,
Nu grame, ci kilograme!!!

 

Șocul vine frumușel,
Acum, când vă voi spune:
Îl cheamă Ion și pe el!…
E și profesor (!!!)…pe bune!

De-am să mă-ntâlnesc cu el,
Am să-l provoc la duel!
N-o să facă nimeni crimă,
Duelul va fi în rimă.

Nu știu cine oare va fi mai deștept,
Probabil că el, că-i mai înțelept.
Deci, e mai în vârstă ca mine…
Are avantaj, în fine.
Și mai e, un pic, iar avantajat:
Nu e doar profesor, ci și…avocat!!!

Ca să îi fac totuși față
Și să ies eu mai presus,
Îmi schimb numele pe viață:
BUSSUIOC, c-un „s” în plus !!!

Surse: http://referate.citatepedia.ro/despre/Ion_Busuioc

http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Ion+Busuioc

EpigRIME (1)

Autor: Ion Busuioc

EpigRIME

Eu fac versuri o mulțime
Și spun adevăru-n ele!
Fie bune, fie rele,
Eu le numesc…epigRIME!

Cu umor, câteva grame
Și cu poante, o pătrime,
Nu le numesc epigrame,
Ci le numesc…epigRIME!

Nu mă faceți să v-atac
Că, nu vreau s-atac pe nime…
Rimele ce eu le fac,
Să rămână…epigRIME!

Despre doamnele directoare

Nu comentez despre ele,
Că altfel dau de belele…
Ele sunt șefele mele,
Cu și fără ghilimele!

Elevilor mei, gălăgioși

Vă propun, în catalog,
Să modificăm, pe loc,
Și, în loc de GEOGRAFIE,
Vreau să scriem…GĂLĂGIE!
La ea nimeni nu vă-ntrece
Și veți lua cu toții 10(zece)!!!

La ultima oră…(în care aproape jumătate din clasă a chiulit!)

Optișpe elevi în clasă!
(Cinste lor,pentru prezență!)
Cinșpe…în drum către casă!
(Lor,le-am pus la toți absență!)
Cine la chiul e maestru,
Să chiulească-n continuare…
Iar la sfârșit de semestru,
Să vezi note la purtare!

Pe Facebook…(supărat pe unii/unele care-și puneau pozele culcate/într-o parte!)

Am la voi o rugăminte!
Citiți toți și luați aminte!
De postați poze pe-aici,
Poze mari sau poze mici,
Puneți-le,măi,ca la carte,
Nu le puneți într-o parte!
Că ne rupem cu toți gâtul
Și vă admirăm…cu gândul!
Jos,pe poza voastră,dați pe „Opțiuni”,
Rotiți stânga/dreapta și-o să fiți mai buni!
De nu vă convine ce v-am scris aici,
Dați cu toți în mine…dar nu cu un bici!
Iar de am dreptate că am scris așa,
Aștept comentarii!FIȚI DE PARTEA MEA!

Nu mă supăra, „frate”!

De mă supără vreun „frate”,
Îi fac imediat catrenul…
De se supără și poate,
Să-mi facă și el…CA TRENUL !

Anul școlar trecut…„discursul” meu la „Ultimul clopoțel” (eram dirigintele clasei 12 G, promoția 2012)

Nu plânge,Clasa 12 G !

Nu plânge,Clasa 12 G!…râzi c-ai scăpat de școală!
De-acum niciun părinte disperat în zori nu te mai scoală!
Nici chiar profesorii haini,n-o să-ți mai strice cheful…
Nu plânge,Clasa 12 G!…acuma tu ești Șeful!

În clasa 9-a,mai plângeați,că n-ați luat mereu testul,
Plângea Mănoiu din butoi,plângeați râzând și restul,
Dar,dusu-s-a și clasa a 9-a și ați ieșit învingători,
Sfârșitul ei a fost încununat cu premii și cu flori!

În clasa 10-a,iar ați plâns că se strângeau absențe multe,
Iar din absențele-astea toate,făceam lejer un munte…
Am dat cu cercul printre ele,să-mpac pe toată lumea,
Certatu-m-a și domnul Manu,zicându-mi că sunt culmea!

Și a trecut și clasa 10-a…ați plâns atunci de bucurie
Și-ați zis că an ca ăla zbuciumat,în veci n-o să mai fie!
Atunci ați dovedit cu toții,puteți să fiți inteligenți,
Iar la sfârșit de an școlar,n-au fost deloc nici corigenți!!!

În clasa 11-a,plâns din nou…c-am zis c-o să vă las,
Că pe un drum greșit mergeați,ușor,lejer,la pas!!!
Ați tras din greu pân la final,rău-a ieșit pe nas…
Nu corigenți,nu repetenți…cum era să vă las ???

În clasa 12-a,acum,când vă credeam eu oameni mari,
Ați plâns,că s-au bușit vreo doi,ca două pietre tari!
Dar anul ăsta repede-a trecut și mult așa nu ați mai plâns,
Asta și pentru că la școală,puțini voi v-ați mai strâns!

Acum,vă pregătiți de plâns din nou…dar,de ce oare?!
Nu plânge,Clasa 12 G!…că-i zi de sărbătoare!
O să ai timp să plângi destul și o să-l vezi pe Dracul,
De nu înveți suficient,încât să iei și Bacul!

Nu plânge,Clasa 12 G!…c-ai absolvit liceul,
Că o să vezi,de-abia acum o să înceapă greul!
Pe cerul vieții vreau să zbori frumos,să nu cazi ca un Mig…
Nu plânge,Clasa 12 G! Cu drag,al tău Dirig.

Lecție de geografie…la noi în liceu (Povestea în versuri a unei lecții deschise)

8 noiembrie 2012

Totul este pregătit,
Lecția poate să înceapă!
Invitații n-au sosit,
Toată lumea îi așteaptă!

Elevii sunt toți prezenți
Și, cu fețe zâmbitoare,
Se întreabă inocenți:
„Ne vom descurca noi oare?”

Invitații au sosit,
Dup-atâta așteptare…
Și-un salut de bun venit,
De la doamna directoare!

Elevii au mici emoții,
Dar acum se-ncurajează
Și sunt pregătiți cu toții,
Pentru lecția ce urmează!

Acum se face prezența;
Domn profesor, priceput,
A-nviorat asistența…
Nu mai e ca la-nceput!

În spate, colegii mei,
Parcă așezați perechi,
S-au pus pe treabă și ei:
Sunt numai ochi și urechi!

Onorata asistență
Are și ea misia ei:
Să rețină cu prudență
Momentele lecției!

Cu-a lui magică „baghetă”
(Un arătător de lemn!)
Domn profesor le repetă
La elevi, făcând un semn:
„Eu am să vă scot la hartă
Și vreau bine s-arătați,
De nu, treaba este moartă
Și cu mine o-ncurcați!”

Profu a predat „bagheta”
La elevi…ei fac naveta
De la bancă pân la hartă
Și corect Asia arată.

Profu este mulțumit!
„Foarte bine, treci la loc!”
Alt elev e pregătit
Ca să intre-acum în joc!

Elevii au prins curaj,
Către hartă se avântă,
Nu este niciun miraj,
Geografia îi încântă!

„Și noi vrem ca să ieșim
La hartă,așa un pic,
Să vă demonstrăm că știm…
Nu este un șiretlic!”

În sfârșit și un băiat
La hartă s-a-ncumetat!
Pân-acum au fost doar fete…
Emotivi băieți,se vede!

Lecția merge-aproape șnur,
Atmosfera e destinsă,
Mă mai uit și eu în jur
Și ce văd? Lume distinsă!

Oaspeții sunt încântați
Și mai toți își iau notițe!
Numai noi stăm relaxați…
„Dă-le-n colo,astea-s fițe”!!!

Elevii muncesc cu spor
Și-n caiete își notează,
Profu e în preajma lor
Și doar îi supraveghează!

Din armata de colegi,
Unii-s pregătiți acum,
Nu știu dacă mă-nțelegi!
Să tragă nu foc, ci…fum!

Elevii muncesc de zor…
Ora asta e frumoasă!
Iară proful zâmbitor,
Face atmosferă-n clasă!

Un elev acum ne-arată
O țară,bătu-o-ar vina,
Care-i cea mai populată!…
Ați ghicit!…Ea este CHINA!

Folosind computerul
Și videoproiectorul,
Domnul Gheorghe e mai cool
Și în pas cu…viitorul!
(Dar,de mă gândesc ușor
Și-analizez mai atent,
Pe la noi e viitor,
Pe la alții e prezent!)

Proful este la butoane
Și tastează permanent!
Ce s-ar fi făcut,măi Doamne,
De n-ar mai fi fost…curent ??!!

Elevii-mpărțiți pe grupe,
Au început să se-ocupe
Să descifreze secrete
Și-și notează în caiete!

Dovedind multă atenție
Și că le și place cartea,
Au răspuns frumos la lecție…
Mi-a plăcut de clasa VII-a!

Înc-o ultimă-ntrebare;
Se așteaptă un răspuns…
Și, își spune fiecare,
„Hai că ora s-a cam dus!”

Ultimele cuvinte
Înainte de-ncheiere!
Ora este pe sfârșite:
„Ați fost tari! La revedere!”

Elevii pleacă grăbiți,
Că au oră de română.
Geografie au,să știți,
Abia peste-o săptămână!

După lecție…

Se analizează totul,
Despre prof și despre clasă,
Mie-mi fac,să știți,cu ochiul
Bucatele de pe masă!

Un coleg tot cuvântează
Despre a dumnealui carte,
Asistența este trează,
Dar cu gându-n altă parte!

Discuțiile de final,
De final fotografia…
Nu ne-am înecat la mal!
A câștigat GEOGRAFIA!

Fără figuri

Sunt un tip fără figuri,
Un tip modest și docil.
D-aia ale mele versuri,
Nu prea au figuri…de stil!

Curățenie

Am să iau o cârpă fină
Și-am să șterg așa ușor,
Să fac mai multă lumină
La laptop, pe monitor!

Nu că ar fi prea murdar,
Dar nici prea curat nu este,
Fiindcă s-au format bizar
Mici puncte ce-mi joacă feste!

Și-am să-l fac, jos pălăria,
Că ma-ncurcat la creație,
Și-am confundat murdăria
Cu…semne de punctuație!!!

Sunt un Geniu!!! (apropo de ceea ce spunea, cândva, Albert Einstein: „Un intelectual rezolvă problemele, un geniu le evită!”)

Fiind profesor, este și normal,
Sunt, teoretic, intelectual.
Dar de la câte probleme am dat eu înapoi,
Sunt, practic, GENIU înmulțit cu doi!!!

De Ziua mea

Afară ninge-așa frumos…(Urare de Sfântul Ion)
de Ion Busuioc

Afară ninge-așa frumos
Și-i zi de Sărbătoare,
Eu mi-am întors mintea pe dos,
Ca să scriu o Urare!

Afară ninge-așa de bine
Omătul s-a depus,
E zi de Sfânt Ion și-n rime
Să urez mi-am propus!

Afară ninge ca-n povești,
Feeric peisaj,
Privesc uimit pe la ferești
Și scriu acest mesaj!

Afară ninge-așa ușor,
Vai, ce frumos e Doamne!
Un LA MULȚI ANI, acum, și spor
La IONI și IOANE!

S-aveți un suflet bun, trup sănătos
Și bucurii o mie!
Afară nu mai ninge, dar e tot frumos
Și…LA MULȚI ANI și mie!

Pentru că astăzi e Ziua mea… (15 ianuarie 2013)

De mă-ntreabă cineva
Care este vârsta mea,
Am să joc un pic de teatru
Și-am să-i răspund: 24 (douășpatru).
Inversați cifrele voi,
Că eu nu spun…42 (patrușdoi)!!!

Ciao, Italia!

Italia (lecție în versuri!)
de prof. Ion Busuioc

Italia este un stat,
Care este așezat
În Europa, să știți,
Dar, în sud o să-l găsiți.

Dac-o să priviți pe hartă,
Conturul său ne arată,
Că are-o formă ciudată,
De cizmă cu toc, înaltă!

Are ca vecină marea
Ce-i spune Mediterana…
Mai precis, o mărginesc
Trei mări…și le denumesc:
Adriatică la est,
Tireniană la vest,
Iar la sud, o mare tonică,
Numele ei este…Ionică!
(Nu puneți accent pe „i”,
Ci pe „o”, măi dragi copii!
Să n-o numim eronat!
N-are nume de…băiat!!!
Numele mării provine
Din istorie, se pare,
De la vechi ionieni,
Care-au navigat pe mare.)

Astăzi sunt, și cinste vremii,
Vecini cu italienii:
Francezii, elvețienii,
Austriecii, slovenii.

În Italia sunt prezente,
Două țări independente,
Foarte mici ca suprafață,
Dar cu mare importanță:
Unul este Vatican,
Care e Statul Papal,
Altul, stat fără pereche,
San Marino se numește,
Republica cea mai veche,
Și cu asta se mândrește!
Ambele sunt țări-enclavă
Și, să vă explic în grabă:
Teritoriul lor de stat
E cu totul…în alt stat!!!
(Deci, un stat e-nconjurat
De hotarul altui stat!).
Italia este o țară,
Mai ales peninsulară.
Peninsula se numește…
Da, Italică…firește!
(Dar ea mai are un nume,
Apeninică îi spune…
De la Apenini, ce-s munți…
Nu cunosc aceasta mulți!)
E-o țară peninsulară
Dar, puțin, și insulară:
Are Insula Sicilia,
Are Insula Sardinia…
Și-alte insule mai mici,
Nu le amintim aici.

Reliefu-i variat,
Acesta este format
Din munți, dealuri și câmpii,
Haideți să vedem, copii!
În nord, și de strajă stau,
Munții Alpi, impunători,
4 000 de metri au,
Deci, cu vârfuri între nori.
Apoi, în partea centrală,
Ca o șiră vertebrală,
Munții Apenini sunt „Șeful”
Și domină relieful!
În Italia sunt vulcani,
Ce amenință de ani,
Că transformă lava-n fluviu!!!…
Ei sunt Etna și Vezuviu!
La poalele munților
E zona dealurilor.
Astfel, Alpii au la poale
Multe dealuri și coline,
Care au rocă mai moale,
Dealurile Prealpine.
Și tot la Alpi, la picioare,
E un podiș foarte mare,
Cu un relief mai plan,
Piemontul Italian.
(Piemont, să știți, s-ar traduce,
Ca fiind „picior de munte”).
Și câmpii Italia are,
A Padului – cea mai mare,
Iar în zone marginale,
Foarte aproape de mare,
Sunt și câmpii litorale.

Clima e subtropicală
Sau mediteraneană,
Cu veri calde, secetoase,
Cu ierni blânde și ploioase.

Apele sunt râuri scurte,
Ce coboară de la munte…
Arno, Pad mai cunoscute…
Și Tibru-mbrăcat de gală,
Că trece prin capitală!
Italia și lacuri are,
Unele sunt glaciare…
Trei au nume mai sonore:
Como, Garda și Maggiore.

Vegetația e bogată,
Pe relief etajată.
Jos, sunt maquis-uri țepoase,
Mai sus, păduri de foioase,
Și mai sus, de rășinoase,
Iar în vârf plante ierboase
(Ierburile or să țină
De vegetația alpină).

Populația, în persoane,
E de 60 milioane…
Și e-n creștere ușoară,
Nu pe cale naturală,
Ci datorită migrației,
Care dă spor populației.
Apropo de imigranți,
Care-s cei mai importanți?!
Românii, răspundeți tare,
Că-s în număr foarte mare!

La orașe, ce să zic…
Roma-i capitala țării,
Nu prea e vreunul mic,
Multe sunt la malul mării…
Ca să și scrieți ceva,
Să-nșirăm vreo câteva:
Milano, Torino, Bari,
Napoli și Cagliari.
De vreți să adăugați,
Vă rog, harta consultați!

Italia este bogată,
Economic dezvoltată,
Chiar dacă acum e criză
Și nu mai e chiar în priză!
Nordul e mai dezvoltat,
(Cu centre industriale,
Cu resurse naturale…
Cu terenuri mai fertile
Și cu tradiții textile…)
Sudul mai înapoiat.
(Cu o climă mai uscată,
Populație dispersată,
Relieful mai stâncos,
Vulcanism periculos…).

De Italia putem spune,
Că se remarcă în lume
Prin producția de struguri,
De măsline și de vinuri,
Prin cultivarea de citrice
Și alte plante specifice,
Prin turismul dezvoltat.
(Multe sunt de vizitat:
Orașele principale,
Cu atracții culturale,
Regiunile montane,
Cu atracții naturale,
Dar și cele litorale…
Nu vreau aici ca să-mi scape,
Orașul cu „străzi de ape”,
Ce se numește Veneția).
Și cu asta-mi închei…lecția.

Sper ca data viitoare,
La lecția următoare,
Să mai fiți cu toți în clasă,
Să nu emigrați în masă!

„Hora Unirii…”

„Hora Unirii” profesorilor (împotriva elevilor care copiază la teste/teze)
de prof. Ion Busuioc

Să luăm pixul în mână,
Profesorii de română,
Dar și cei de limbă engleză,
De latină, de franceză,
De fizică, de chimie,
Istorie, geografie,
Logică, filosofie…
Orice materii să fie.

Să dăm la copiatori
1(UNU) ori de câte ori
La vreo teză, la vreun test
Sau în orice al context
De evaluare-n scris
Copiază nepermis!!!

Cine deschide caietul,
Folosește internetul,
Își mai întreabă colegul…
El o va păți ca blegul!

Unde-i unul nu-i putere
Și copiatul nu piere,
Unde-s doi puterea crește,
Elevul se răzgândește
Și acasă el citește.
Deci, va învăța acasă,
Nu va copia în clasă.

Așadar, elevii mei,
Mai bine luați un 3(trei)
Decât s-apelați la furt
Și să luați un „1”, scurt.

Acum v-am avertizat.
S-aveți spor la…ÎNVĂȚAT!

Dunăre dacă n-aveam…

Fluviul Dunărea (lecție în versuri!)
de prof. Ion Busuioc

Dunărea, precum mulți știu,
E un fluviu. De mărime mijlociu,
Imediat lungimea-i scriu.
Din Munții Pădurea Neagră,
De unde el izvorăște,
Și până la Marea Neagră,
Unde fluviul se oprește,
Parcurge-o distanță, deci,
De 2 860/două mii opt sute șaizeci,
În kilometri v-o zic,
Deci, nu e un fluviu mic.
Ba, în Europa-i mare,
După Volga, cel mai tare!

Străbate fix zece state,
Hai să le aflăm pe toate!
Germania e primul stat,
Acolo el s-a format
Prin unirea laolaltă
A două cursuri de apă.
(Breg și Brigach se numesc,
Dar nu vreau să obosesc
Mintea celor ce citesc
Cu nume ce nu-și doresc).
Apoi prin Austria trece,
Iarna cu apă mai rece,
Vara cu apă mai caldă,
Capitala sa o scaldă.
Și așa precum Sena
Parisul său îl străbate,
Așa Dunărea Viena
Și curge-ncet mai departe!
Alte țări i-apar în cale
Și alte trei capitale!
Mai întâi Slovacia este,
O țară ca din poveste,
Care îi închină slava,
Și capitala sa, Bratislava.
Apoi Ungaria urmează
Și pe ea o traversează,
Trece prin statul acesta,
Prin capitala sa, Budapesta.
Completând noi informația,
Fluviul trece prin Croația…
Și prin Serbia cu fală,
Și prin a sa capitală,
Care Belgrad se numește.
(„Oraș Alb” în românește).
Dunărea cu apă albastră,
Intră-apoi în țara noastră.
Formează hotar în sud,
Cu ce stat? Hai să v-aud!
Cu Bulgaria, evident!
Răspunsul e excelent!
În Republica Moldova,
Vreau să scriu să nu-mi pierd vorba,
Străbate în perimetru,
Știți cât? Doar…un kilometru!!!
Statul cu numărul zece,
Pe unde Dunărea trece,
Nu mai pot ca să țin taina,
Este chiar statul Ucraina.

De la izvor la vărsare,
Din Germania pân la mare,
Dunărea aceasta mare
Are mai multe sectoare.

Primul, SECTORUL ALPIN,
Pentru că-n Dunăre vin
Mai multe ape curgătoare
Ce-n Munții Alpi au izvoare.
Acestea sunt foarte multe…
Sunt râuri repezi de munte.
În acest sector alpin,
Cel mai important e Inn.

Alt sector, deși mai mic,
E SECTORUL PANONIC.
Numele, ca să se știe,
E de la acea câmpie,
Ce Panonică îi spune…
E în Ungaria, pe bune!
Aici fluviul colectează
Afluenții săi de bază,
Cei mai mari și importanți,
Vă rog ca să îi notați!
Ei sunt Raba, Tisa, Drava,
Mai sunt Sava și Morava.

Sectorul dinspre vărsare,
De la Baziaș pân la mare,
E SECTORUL ROMÂNESC,
De ce, nu mai amintesc!
Acesta, la rândul lui,
Are patru subsectoare.
În măsura timpului,
Vă spun despre fiecare.
Sectorul de Defileu,
Este, pe cuvântul meu,
(De mint, să mă bată Popa!)
Cel mai lung din Europa!
Acesta se desfășoară,
De la intrarea Dunării-n țară
Pân la un „bărăjel”
Numit Porțile de Fier.
De acolo, mai la vale
Pân la Călărași, apare
O parte largă și lungă,
Numită Sector de Luncă.
În aval de Călărași
Pân la Brăila-n oraș,
Apare, chiar și pe hărți,
Un Sector numit De Bălți.
Bălțile au fost cu apă,
Acum sunt bune de sapă!
Astfel, a Brăilei Baltă
A fost intens desecată
(Deci, apa îndepărtată!)
Și-a devenit, frățioare,
În prezent, „Insula Mare”!
Așadar, nu mai e Baltă
Și e mereu cultivată!
Sectorul dinspre vărsare,
De la Brăila la mare,
E Sectorul Maritim,
Ne notăm cu toți să știm!
Are denumire-așa
Că se poate naviga
Și cu vapoare ușoare,
Și cu vapoare…de mare!
De la Tulcea, Dunărea
Își formează Delta sa
Și se despletește-n cale,
În trei brațe principale.
Luate de la nord la sud,
Cin le spune? Vreau s-aud!
Primul e Chilia,care
Are debitul cel mare…
La Sulina e valabil,
Că e cel mai navigabil…
Și la ultimul ajung,
Sfântu Gheorghe, cel mai lung.

Fluviul Dunărea e important permanent,
Atât pentru România, cât și pentru continent.
Apa sa e folosită des în navigație,
Dar mai este folosită pentru irigație.
Are resurse de pește, mai produce și curent,
Dunărea e vizitată (în Deltă) chiar permanent.

Deci, ca să trag concluzie,
Fără vreo aluzie…
„Dunăre dacă n-aveam…”,
Eu ce lecție mai scriam/predam???

Surse bibliografice geografice:
„Fluviile Terrei” de Petre Gâștescu, Editura Sport-Turism, București, 1990
„Hidrologie” de Petre Gâștescu, Editura Roza Vânturilor, București, 1998
Manual de geografie pentru clasa a XII-a, Editura CD Press, București, 2007