În rimă…despre climă

Clima României – lecție în versuri
Autor: prof. Ion Busuioc

Azi, ora de geografie
O s-o facem doar în rimă!
Informații o să fie
Despre-a României climă.

Vreau mai întâi să vedem
Ce înseamnă totuși climă,
Fără asta nu putem
Chiar de elanul ne-animă.
Deci, să ne-aducem aminte,
Cam de pe la clasa cincea
Și, în câteva cuvinte,
Hai să explicăm aicea.
Clima este, vreau să știți,
Starea medie-a atmosferei,
În mai mulți ani urmăriți,
Pe o suprafață-a Terrei.

În România-i notoriu
Că pe al său teritoriu
Clima este temperată,
Continental-moderată.
Caracterul temperat
Vreau să știți că este dat
De a țării așezare,
Care-i la distanță mare
De Pol Nord și-Ecuator:
Chiar la jumătatea lor.
Astfel un rol foarte mare
Are-o paralelă care,
Ne indică prin valoare,
45 (patrușcinci) de grade are.
Ea prin România trece,
Demonstrând fără tăgadă
C-aici nu e zonă rece
Și nu e nici zonă caldă.
Deci, e zonă temperată.
Dar pentru că-i situată
Țara nostră, evident,
La mijloc de continent,
În Europa Centrală,
Clima e continentală.
Caracterul moderat
Al climei ne este dat
De diferențe reduse,
Care-s de temperatură,
Între sezoane opuse:
Ierni și veri mai cu măsură.

Clima e influențată
De mulți factori laolaltă:
De-a aerului circulație,
De sol și de vegetație,
De relief, altitudine,
Marea Neagră, latitudine…
Dar și alți factori mai mici,
Nu-i enumerăm aici.

Principalul element
Ce la climă e prezent
Când analizăm căldura
Este, clar, temperatura.
Ea este un pic mai mare
În sud, pe unde-s câmpii
Și de-a lungul Dunării,
În Lunca și-n Delta ei,
În Podișul Dobrogei…
Aici, grade…peste 10 (zece)
Într-o medie anuală,
Clima nefiind mai rece
Nici în zona litorală.
Temperatura mai scade
Pân la 6…10 grade
În podișuri, Subcarpați,
(Chiar, vă rog, să vă notați!)
În Dealurile de Vest
Și-n colinele din rest.
Temperaturi mai scăzute
O să fie doar la munte.
Astfel, în Munții Carpați,
Unde sunt ei mai înalți,
O să-ntâlnim în masive
Temperaturi negative;
Iar jos, în depresiuni,
Se produc inversiuni:
Adică aerul rece
E mai greu, se lasă-n vale,
Producând geruri cumplite
În sezoane hibernale.

Acum alte informații…
Trecem la precipitații.
Ele sunt mai ridicate,
Evident în cantitate,
În regiunea de vest
Și mai scăzute în est.
Acest fapt se datorează
Și aceasta an de an,
Că estu-i mai la distanță
De Atlanticul ocean.
Și Carpații, ce să facă,
Des se mai opun și ei
Și nu lasă ca să treacă
Ploi spre zona Moldovei.
Precipitații mai multe
Vor fi, evident, la munte
Unde aerul mai dens
Produce mai des condens:
Plouă când e vreme caldă
Și iarna-i…multă zăpadă!
Dacă vreți și cantități,
Am să vin cu noutăți:
La câmpie nu-s prea multe…
400 (patru sute)…600 (șase sute)
De milimetri (mm) pe an,
Dar ele nu cad în van.
Chiar de nu-s suficiente
Sunt totuși eficiente.
În podișuri și în dealuri
Ies mai multe în totaluri.
700 (șapte sute) sau 800 (opt sute)…
Că-s mai aproape de munte.
Iar la munte, în sfârșit,
1000 (o mie) s-a depășit.
De milimetri (mm), repet,
Plouă sau ninge frecvent.
(Am deschis o paranteză
Să vă explic, în viteză,
Că n-am făcut o eroare
La acest parametru
Și nici măcar de tastare,
Când v-am zis de mm/milimetru.
Cu el măsurăm lungime,
Adâncime, înălțime…
Și nu un volum de apă!
Păi, atunci asta cum vine?!
Cine de aici ne scapă??
Păi, am să vă scap tot eu
Și să rețineți mereu,
Că-n mm/milimetri se măsoară
Doar înălțimea scalară
De la coloana de apă,
Care sigur o să-ncapă
Într-un vas/recipient
Care are, evident,
-Trebuie neapărat!-
Un fund de-un metru pătrat/m2.
Dacă vreți totuși volum,
Eu nu am să mă opun.
Putem trece în registru
Nu mm/milimetru, ci…l/litru!
Dar, să fie neapărat,
Tot pe un metru pătrat/m2).

Acum, în câteva rânduri,
Să ne ocupăm de vânturi.
Predomină cele de vest,
Dar și crivățul în est.
În Oltenia și Banat
Austrul e împărat,
Iar pe Litoral, în fine,
Bat ușor brize marine.
(Brizele bat și la munte,
Dar nu prea sunt cunoscute.
Ziua, până la apus,
Bat de la poale în sus
Și noaptea bat mai tăios
Și-o fac doar…de sus în jos!).

Clima de la noi din țară
Are și mici diferențe.
Nu e peste tot la fel,
Noi le numim influențe.
În vest și-n partea centrală,
Influențe vestice,
Iar în zona litorală,
Influențe pontice.
Pe la partea de sud-vest
Sunt mediteraneene,
Iar în est și în sud-est,
Clar, sunt est-europene.
În sfârșit, partea de nord,
Suntem cu toți de acord,
Are nuanțe climatice
Ce sunt scandinavo-baltice.

Despre clima României
Ar mai fi multe de spus,
Însă ora geografiei,
Ora noastră, s-a cam dus!

În final, să vă notați
O temă pentru acasă
Și să și-mi comunicați
Dacă ora-a fost frumoasă!
„Să vă notați, chiar și-n rimă,
Amănunte cât de multe,
La etajele de climă:
De câmpie, deal și munte.”

Hazarde climatice – lecție în versuri
Autor: prof. Ion Busuioc

Hazardele, ne spune cartea,
Sunt fenomene sau sunt procese,
Care-afectează societatea
Prin pagube, răniți sau prin decese.

Fenomenele dinamice
Care se tot produc în atmosferă,
Sunt hazardele climatice
La care lecția noastră se referă.

La început, le identificăm
Și, după ce le exemplificăm,
Despre fiecare o să comentăm
Și în caiete o să ne notăm.

Furtuni, tornade și secete,
Brumă, depuneri de gheață,
Îngheț, grindină și trăsnete,
Furtuni de praf și cu ceață.

Furtunile tropicale
Ce se formează pe oceane
Și fac ravagii pe litorale:
Taifunuri sau uragane-
Sunt furtuni violente,
Cu ploi multe, abundente,
Cu vânturi foarte intense,
Produc pagube imense.
Zona cea mai afectată
De-acești cicloni tropicali
E în Asia situată:
Zona Golfului Bengal.

Cu o dinamică la fel de mare,
Însă formate doar pe uscat,
Adevărate vârtejuri ucigătoare
Sunt și tornadele, s-a constatat.
Cele mai multe, de zeci de ani,
Îi afectează pe-americani.
Pentru a face față situației,
Trebuie știut când și unde se formează,
Pentru evacuarea populației
Și luarea unor măsuri de bază.

Furtunile din zonele temperate
N-au tăria celor tropicale,
Dar produc pagube-n societate
Și uneori răniri și cazuri mortale.
Și-n România sunt astfel de furtuni,
Mai ales pe timp de vară,
Care pot produce multe stricăciuni
În orice parte din țară.
Se pot produce inundații,
Se pot avaria clădiri,
Va fi nevoie de multe reparații
Și de spitalizare în cazuri de răniri.
E bine totuși ca să știm,
Când vedem nori negri de furtună,
Să încercăm să ne adăpostim
Și să ieșim când o să fie vreme bună.

Când furtunile-s pe timpul iernii,
Aduc cu ele multe pericole,
Căci înrăutățirea vremii
Se poate transforma ușor în viscole.
Aceste fenomene hibernale,
Cu vânt puternic și căderi masive de zăpadă,
Pot deveni adesea infernale
Că pot bloca vehiculele-n stradă.
În România, aproape an de an,
Cele mai multe viscole-s în Bărăgan.

Când două mase de aer diferit
Ajung, la un moment dat, să se-ntâlnească,
Atunci, să știți, că-i nimerit
Ca o furtună, brusc, să izbucnească.
Masele de aer, ca două inamice,
Încep ca să se lupte, la fel ca la război,
Aerul cald, aerul rece, încep ca să-și revendice,
Cu violență, teritoriile noi!
De multe ori, lupta este și zgomotoasă
Și din acestă luptă mai sar ades scântei,
Atunci, furtuna-i și mai periculoasă
Căci poate să trăsnescă, de vrei, ori de nu vrei.
În caz de trăsnet, nu este indicat
Să stați în preajma unor stâlpi înalți,
Nici să vorbiți la telefon nu e recomandat
Și nici pe malul apei să nu stați!

Tot în sezonul cald, în norii de furtună,
Se pot forma ușor bobițe înghețate,
Când cad din nori, să știți că nu-i a bună,
E grindină și tot ce-i cultivat ea „bate”.
Dacă-i mai mare ca dimensiune,
Precum un ou de gâscă sau chiar ou de găină,
Poate produce mare stricăciune:
Sparge acoperișuri și geamuri la mașină.
Ba chiar mai mult de-atât, (ferească Dumnezeu!)
Ne poate sparge capul, ne poate răni rău!

În general, la furtună,
Plouă mult și nu e bine!
Însă treaba nu e bună
Nici când ploaia nu mai vine!
Seceta-i considerată
Perioada-ndelungată
De cel puțin 14 (paișpe) zile
Fără ploaie, succesive.
Afectează plantele,
Că nu mai e apă-n sol,
Dar și animalele…
Debitul fluviilor…
Nu-i nici apă în fântâni
Dup-atâtea săptămâni!
Perioada asta uscată
Poate fi contracarată?
Aveți idei?…Informații?
Corect! Doar prin irigații.

Ar mai fi de-analizat
Și-alte astfel de hazarde,
Însă ora s-a-ncheiat,
Timpul iată că ne arde!
Ca să nu fie problemă,
O să vă rămână temă:
„Să scrieți voi în caiet,
Din reviste, cărți sau net,
Despre depuneri de gheață,
Despre brumă, despre ceață”.

Reclame

ParasTASul Rapidului

Autor: Ion Busuioc (care nu este rapidist)

Să trăiască mereu TAS-ul…
Ce nu și-a respectat STAS-ul…
Și a rejudecat cazul
Schimbând la Rapid…macazul!

Linia aia este moartă,
Și au deraiat și-o Ligă!
Au pecetluit o soartă,
Acum toată lumea strigă!

TAS-ul nostru cel corect
Și-a dat pe buze cu rujul
Și-a uitat, inteligent,
Ce-a făcut și cu „U” Clujul!

Pe Cluj i-au lăsat, stupid,
Să rămână-n Liga primă
Nu la fel și pe Rapid
Că nu-i are la inimă!

Deși a girat barajul
Și a zis „Rapid în A!”
Acum a făcut virajul
Și a zis: „Concordia.” !!!

Rapid poate că murea
Și făcea înapoi pasul,
Însă TAS-ul văd că vrea
Să-i facă el parasTASul!

Și acum ca un P.S.:
De ești Tribunal Sportiv,
Respectă criteriul, bre!
Nu banul sau alt motiv!

Ce tot atâta licență,
Dac-a terminat pe 8 (opt) ?!!
Asta nu-i eficiență,
Și-atunci SPORTUL este mort.

Altfel cu-atâtea licențe,
O s-avem campionat
Cu vreo cinci-șase prezențe,
Fără vr-un retrogradat!